Advertisements

Activismul se mută pe internet – hacktivism

Să încercăm o definiție a acestui neologism mai puțin vehiculat la noi – ceea ce nu înseamnă că nu există.

Hacktivism-ul reprezintă folosirea subversivă a computerelor sau rețelelor informatice pentru promovarea unei agende social-politice, ori, cu alte cuvinte, acțiuni de hacking (intrări neautorizate în rețele informatice, creearea de breșe în securitatea acestora) pentru scopuri motivate social ori politic. Persoana care inițiază ori participă la astfel de acțiuni se numește hacktivist.

Hackingul se mai poate referi la:

  • Cultura hackerilor, o subcultură a persoanelor care își asumă provocarea intelectuală de a depăși limitările sistemelor software pentru a obține rezultate inteligente;
  • Hacker de securitate, cineva care caută (și exploatează) breșe în securitatea computerelor și a rețelelor;
  • Criminalitate cybernetică – acțiuni iresponsabile care implică rețele de computere.

Una din cele mai reprezentative grupări de acest tip este Anonymous, a cărei filială din România ar fi fost destructurată de DIICOT în 2012, însă amintirea sa constituie încă o fascinație pentru tinerii din generația digitală. Manifestări palide ale celor care se revendică drept urmași ai grupării au fost înregistrate în toamna acestui an și la Cluj, fără a înregistra succesul scontat. Million Mask March-ul de la începutul lunii noiembrie, la care se anunțaseră în jur de 1.000 de participanți, abia a strâns câteva zeci (vreo 30).

Scopul marșului a fost o acțiune de imagine pentru facțiunea din Cluj a grupării, care și-a mai făcut simțită prezența cu ocazia Untold, când a blocat, în prima zi de festival, site-ul companiei de transport public. Pagina ctp.ro afișase atunci un mesaj din partea Anonplus, după cum aminteam aici. Dacă acțiunile hackerilor, chiar deghizate în hacktivism, par mai puțin semnificative și flămânde de imagine, iar simpla lor menționare pare să servească intereselor diferitelor grupări mai mult sau mai puțin anonime, asta nu înseamnă că sunt inofensive.

Recent, un atac cibernetic de mare amploare, operat prin dispozitive smart şi denumit Mirai, a condus la blocarea activităţii unor servicii cunoscute: Twitter, Spotify, The New York Times, Reddit, Yelp, Box, Pinterest şi Paypal. Acesta reprezintă un nou nivel de control asupra comunicaţiilor la nivel mondial, rezervat până acum doar celor mai puternici actori statali, dar ajuns în prezent în mâinile unor indivizi necunoscuţi. Dispozitivele cele mai utilizate de hackeri au fost camerele web și routerele personale a milioane de persoane, fără ca acestea să fie conștiente că sunt implicate într-un atac cibernetic de amploare. Pe lângă acestea, hackerii au folosit și frigidere ca și alte dispozitive casnice „inteligente”, securitatea acestora fiind mai ușor de spart. Pericolul atacurilor folosind booți de tip Mirai constă în faptul că sursele acestui tip de malware se găsesc ușor pe internet, fiind accesibile chiar și hackerilor mai puțin experimentați.

În condițiile în care societatea nu mai poate să ofere ocupații tinerilor, hacktivism-ul constituie un miraj pentru aceștia, ale căror nemulțumiri par mai ușor de exprimat sub aparenta anonimitate a internetului. Tinerii profesioniști orădeni au înființat în august 2016 platforma YPO – Young Professionals Oradea pe care publică săptămânal sub titluri de genul Când s-a isprăvit răbdarea opinii ale tinerilor calificați și ale profesioniștilor din oraș. Aceste materiale aduc critici severe atât activităților locale din domeniul cultural – educativ și celor care privesc relația cu minoritățile.

Advertisements

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Advertisements