Advertisements

Vine criza. Unde sunt banii?

Pe piața financiară sunt vizibile câteva semne ale următoarei crize. 
Diferența între criza care va veni și cea care a trecut va fi următoarea: cea anterioară i-a prins pe mulți care s-au aruncat la investiții (credite cu buletinul la persoane dar și alte extinderi gen hale la companii). Ei bine, până în buza crizei toți ăștia au fost prinși cu pantalonii în vine.

Acum toată lumea suflă și-n iaurt. Dacă în primii ani de tranziție expresia „nu sunt bani” ilustra lipsa materiei prime (am face, dar nu sunt bani), adică subfinanțarea economiei românești, acum vorbim de o limitare intenționată a acesteia, după cum remarcă și un economist al BNR în ZF: băncile din România sunt supra-capitalizate (20%).

Cifra este peste nivelul reglementat la nivel european, de 8%, şi peste minimul recomandat de banca centrală, de 10% – așadar băncile stau pe o grămadă de cash, dar se tem să finanțeze economia. Oare de ce, anticipează o viitoare criză? Dacă în debutul tranziției se vorbea de un capitalism fără capitaliști și fără capital, acum suntem parte dintr-un nou experiment: capitalism fără capital – care este totuși prezent în piață, dar este accesibil numai afacerilor care garantează profit maxim.

Financiarizarea locuirii (peste 60% din PIB) a fost urmată și de financiarizarea exagerată a economiei. În mod paradoxal, scăderea vânzărilor în imobiliare reprezintă pentru alte afaceri o șansă de acces la capital. Din fericire, nici minarea de Bitcoin sau Ethereum nu mai este o afacere. După cum remarcă analistul Iancu Guda, după ce au investit în sedii și echipamente, companiile își țin banii în stocuri, care au ajuns la un nivel comparabil cu cel din 2007-2008.

E drept că la mărfuri similare în urma cu un deceniu preturile erau mult mai mici (diferența inflaționistă pentru un deceniu este mare), ceea ce coroborat cu puterea de cumpărare (comparata cea de acum cu cea din urmă cu 10 ani), dau o valoare posibil mai mică a stocurilor în termeni reali. Această tendință poate avea mai multe explicații: 1) cel mai probabil, existența unor probleme în aprovizionare; 2) credite-furnizor avantajoase (factoring, termene de plată mari); 3) sub-capitalizarea importatorilor de materii-prime, care nu se pot aproviziona cu stocuri mari.

Dacă banii persoanelor fizice s-au cam dus în investiții imobiliare sau îmbunătățirea locuințelor existente (parcarea de la Dedeman este mereu plină), iată că ai firmelor stau în stocuri care să le poată asigura buna funcționare. Și atunci, cine mai face investiții în România? Așteptăm Guvernul și investitorii străini, care vin susținuți de ajutoarele de stat. În final, o veste bună pentru Oradea: Sogefi Suspensions Eastern Europe, firma care va investi circa 50 de milioane de euro în Parcul Industrial din Oradea, este una dintre cele cinci companii care a primit aprobare pentru ajutor de stat.

Acordul pentru ajutorul de stat, în valoare de 104 milioane de lei (peste 22 milioane €), a fost semnat luni, 10 decembrie 2018, de către ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici. Acest ajutor îi permite firmei SOGEFI să finanţeze o parte din proiectul de investiţii care vizează înfiinţarea unei fabrici pentru producerea de componente pentru sistemul de suspensii auto, în valoare de circa 50 de milioane €, la Oradea. Sogefi Suspensions Eastern Europe SRL din Oradea este subsidiara holdingului Sogefi Suspensions SA din Franţa. Investiția francezilor din Parcul Eurobusiness I, pe o suprafaţă de 94.332 mp (terenul răscumpărat de primărie de la Emerson), va genera peste 200 de locuri de muncă în domeniul automotive.

Advertisements

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Advertisements